Se spune că peste 70% dintre oameni prezintă teama de a vorbi în public, iar ceilalți nu vor să recunoască.
Prin urmare, este probabil că, la întrebarea „Ai emoții când trebuie să vorbești în public?”, vei răspunde „Da, normal!”.
Dar...
Teama este atât de mare încât începi să eviți situațiile sociale? Te gândești zile întregi înainte de o expunere, întâlnire, la ce ar putea merge prost? După o conversație îți repeți în minte tot ce ai spus și te critici?
S-ar putea să fie mai mult decât timiditate sau emoții obișnuite.
În psihologie, vorbim despre anxietate socială (sau fobie socială) atunci când persoana resimte o teamă/frică intensă și persistentă în una sau mai multe situații sociale în care este expusă posibilei evaluări de către alții. Printre situațiile care declanșează simptomele anxietății sociale se numără: vorbitul în public, întâlnirea unor persoane noi, mâncatul în public, discuțiile în contradictoriu, conversațiile cu persoane cu statut superior. În asemenea contexte, persoanele cu anxietate socială se tem că vor fi criticate ori judecate în termeni negativi, fie pentru că nu au avut rezultate adecvate, fie pentru că pur și simplu se vede că sunt anxioase.
Ce poți observa, la tine sau la cineva apropiat?
Semnale emoționale și cognitive
- teamă puternică înainte de prezentări, examene orale, intervenții la ședințe, întâlniri cu persoane noi;
- gânduri/afirmații frecvente precum: „O să spun ceva greșit.”, „Se vede că sunt emoționat/ă.”, „Toți mă judecă.”, „O să mă fac de râs.”;
- analizarea excesivă a interacțiunilor după ce s-au terminat („De ce am zis asta?”).
Semnale fizice
- roșeață intensă;
- tremur al vocii sau al mâinilor;
- transpirație;
- palpitații;
- nod în gât;
- senzație de gol în stomac;
- evitarea contactului vizual.
De cele mai multe ori, frica de a avea aceste simptome în public devine uneori mai puternică decât situația în sine.
Semnale comportamentale
- evitarea situațiilor de expunere socială;
- lipsa implicării sau refuzul participării la evenimente sociale;
- amânarea interacțiunilor cu colegi, persoane noi.
Dacă îți dai seama că aceste reacții îți afectează semnificativ performanța academică, activitățile profesionale sau relațiile cu ceilalți, atunci nu ignora. Conștientizarea este primul pas spre schimbare.
Este important să știi că anxietatea socială este frecvent întâlnită și tratabilă. Nu înseamnă că „nu ești suficient de bun” sau că e ceva „greșit” la tine.
Care sunt rezultatele pe care le poți obține prin psihoterapie?
- să recunoști gândurile/interpetările negative legate de participarea la diverse situații sociale și să le înlocuiești cu alternative mai realiste;
- să pui sub semnul întrebării, cu blândețe, compasiune și logică, convingerile care te limitează;
- să utilizezi strategii variate pentru a te confrunta cu disconfortul, în timp ce îți exersezi „mușchii toleranței la anxietate”;
- să avansezi în direcția confruntării cu situațiile de care îți este teamă și să îți atingi scopurile pe plan social.
Bibliografie
Curajul social, Dr. Eric Goodman, editura Curtea Veche, 2021.
Planuri de tratament și intervenții pentru depresie și anxietate, Robert L. Leahy, Stephen J. Holland și Lata McGinn, The Guilford Press, 2012.
